Coordonator de proiect:Savin Ludmila,profesor de limba si literatura romana.

Cuprins

1.Genul dramatic~definitie, trasaturi si autori.......Pag.3

2.Specii ale genului dramatic...................................Pag.4

3.Comedia..................................................................Pag.5

4.Tragedia..................................................................Pag.7

5.Drama......................................................................Pag.9

6.Tragicomedia..........................................................Pag.11

7.Vodevilul................................................................Pag.12

8.Antiteatru..............................................................Pag.13

9.Farsa......................................................................Pag.14

10.Feeria...................................................................Pag.16

11.Concluzii..............................................................Pag.18

         Genul dramatic cuprinde totalitatea operelor scrise pentru a fi reprezentate pe scena unui teatru.Acțiunea operelor dramatice se concentrează asupra unui conflict, fiind, de regulă, bazată pe împrejurări, pasiuni și caractere.

              Trasaturile genului dramtic sunt urmatoarele:

 >Conține: replici, scene și acte (care mai sunt numite și „tablouri”). Actele reprezintă diviziuni care structurează subiectul, reprezentând o etapă a desfășurării acțiunii. Scenele sunt subdiviziuni care marchează intrările și ieșirile din scenă ale personajelor. Replicile constituie modalitatea de comunicare dintre personaje și au o pronunțată valoare expresivă;

Comedia

COMEDIA, operă dramatică al cărei subiect și deznodămînt provoacă rîsul și care ridiculizează relații sociale și etice,tipuri umane, năravuri.

Murdar!

Curat murdar

                         PUNCTUL DE VEDERE AL AUTORULUI

Autorul acestor rînduri, fiind întrebat despre personajul care ar rea-liza cel mai potrivit deznodămînt, a optat pentru Caţavencu și Farfuridi.Caragiale, însă, care era un adevărat om de teatru, a văzut că aceastaar fi o soluţie ieftină, pe care ar găsi-o oricine. Deznodămîntul unei astfel de acţiuni trebuie să fie o surpriză, o culminaţie, să aibă o poantă.La sfîrșitul lui octombrie, într-o dimineaţă, înainte de ora șapte, mă trezesc că autorul îmi bate la ușă și-mi cere să-i deschid.

– Am ales pe amîndoi, cum ai spus tu în zeflemea, dar într-o singurăpersoană, pe Agamiţă Dandanache, mai prost ca Farfuridi și mai canalie decît Caţavencu.

Tragedia este o specie a genului dramatic, în proză sau în versuri, reprezentând personaje puternice, angajate în lupta cu destinul potrivnic, cu ordinea existentă a lumii ori cu propriile lor sentimente, acest conflict soluționându-se cu moartea eroului.

Tragedia

În tragedia clasică, protagonistul este un erou tragic de statut social înălțat, al cărui defect de caracter se combină cu soarta pentru a-și aduce ruina. În secole mai recente, însă, tragedia a luat alte forme, reprezentând protagoniștii de nesemnificativitate socială și eliminând defectele tragice pentru a sugera o lipsă de putere a personajului în fața provocărilor moderne. Indiferent de detalii, toate tragediile încearcă să examineze problemele serioase ale existenței, în special relația dintre om și univers.

O carte extraordinară – după „Moarte de om. O poveste de viaţă”, apărută tot la editura noastră anul trecut – în care suflul istoriei răzbate în porii fiecărui vers. Marele nostru prieten ION ZUBAŞCU a avut şansa de a o vedea înainte să treacă la cele veşnice. Am scris „şansa”, iar nu bucuria, căci teribila boală care l-a muncit în ultimii ani i-a furat bucuria de a trăi. Dar nu şi puterea de a scrie căci aceste două carţi au fost desăvârşite în pofida bolii, în răspăr faţă de ea. Poate că, de fapt, scrisul la el a funcţionat ca o terapeutică. Uluitoare şi diversitatea stilistică a poemelor: de la ironia unor texte-reportaj la amplitudinea baladei, de la blestem la lirism pur, de la balada populară la calchierea acesteia…

Drama

Drama, piesă cu puternic conflict şi o diversitate de personaje ceantrenează destine umane sau destinul unui popor.

În literatură s-a afirmat

• Drama satirică

• Drama tragică

• Drama domestică

• Drama psihologică

• Drama istorică

• Drama poetică

• Drama de idei

• Drama mitologică

• Drama social Drama socială

Tragicomedia  este o piesă de teatru în care conflictul fundamental, tragic, este însoțit de elemente comice, deznodământul fiind fericit.

Piesa are un deznodământ grotesc și dual - cel mai bogat băcan moare în cea mai cumplită mizerie; acesta își dă sufletul pe un „maldăr de galbeni”. În ciuda unor elemente preluate din alte opere ce prezintă avari celebri , Hagi-Tudose are o deplină originalitate prin desăvârșita sa zgârcenie dusă până la moarte. Călinescu afirmă că „zgârcenia sa delirantă e împinsă dincolo de pierderea instinctului său de supraviețuire”