Cuprins:

1. Cauzele revoluției

2. Obiectivele revoluției.

3. Forțele participante. Personalități.

4. Mersul revoluției: etape, evenimente.

5. Sfîrșitul și consecințele revoluției.

Cauzele revoluției:

1.Dominația străină și regimul fanariot;

2. Războaiele ruso-austro-turce care s-au deșfășurat în Țările Române și care au provocat numeroase pierderi;

3. Corupția și fiscalitatea excesivă;

4. Situația grea a țăranilor, ale căror obligații au crescut.

Obiectivele Revoluției :

1.Desființarea privilegiilor boierești;

2.Numirea în funcții după merit;

3.Reformarea justiției;

4.Armata națională;

5.Desființarea dregătoriilor inutile;

6.Revenirea la impozitul fix ce putea fi platit în 4 rate;

7.Desființarea vamilor interne;

8.Libertarea comerțului;

9.Învățămînt obligatoriu.

Forțe participante:

1. Țăranii liberi și dependenți;

2. Orășenii;

3. Boierii pamînteni;

4. Pandurii.

In ianuarie 1821 – a murit ultimul domn fanariot, Alexandru Şuţu. Cu acest prilej s-a format la Bucuresti Comitetul de Obladuire pentru a prelua conducerea tarii;

La 23 ianuarie 1821 – Tudor Vladimirescu, cu acordul Comitetului de Obladuire, a expus multimii, adunata la Pades, “Proclamatia catre tara”, apoi a constituit “Adunarea Norodului”;

In februarie 1821 – Tudor, impreuna cu armata sa (10.000 de oameni), a pornit spre Bucuresti. A facut doua popasuri la manastirile Strehaia si Tismana;

In februarie-inceputul lui martie 1821, Tudor si-a fixat tabara la Ţânţăreni. Aici a purtat discutii cu reprezentantii Eteriei;

Personalități:

Alexandru Șuțu (1802-1821)

Alexandru Ispilanti(1820-1821)- conducător al eteriei grecești

La 22 februarie 1821, eteristii, condusi de Alexandru Ipsilanti au intrat in Iasi. La Iasi si la Galati eteristii i-au masacrat pe turci.

Au aparut neintelegeri intre Alexandru Ipsilanti si Tudor Vladimirescu, generate de comportamentul trupelor eteriste, incercarea eteristilor de a-si impune autoritatea asupra revolutionarilor romani, neacordarea sprijinului promis de catre tarul Alexandru I.