Electrocutarea este provocarea morții sau vătămării grave cauzată unei ființe de un șoc electric produs în urma trecerii curentului electric prin corpul ei. Cuvântul este derivat de la „electro” și „executare”, dar este, de asemenea, folosit pentru cazurile corespunzătoare de moarte accidentală. Cuvântul este folosit, de asemenea, pentru a descrie leziuni neletale datorate curentului electric.

Pentru protecția împotriva electrocutării prin atingere directă trebuie să se aplice măsuri tehnice și organizatorice. Măsurile organizatorice le completează pe cele tehnice în realizarea protecției necesare.

Măsurile tehnice care pot fi folosite pentru protecția împotriva electrocutării prin atingere directă sunt următoarele:

a) acoperiri cu materiale electroizolante ale părților active (izolarea de protecție) ale instalațiilor și echipamentelor electrice;

b) închideri în carcase sau acoperiri cu învelișuri exterioare;

c) îngrădiri;

Pentru evitarea electrocutării prin atingere indirectă trebuie să se aplice două măsuri de protecție: o măsură de protecție principală, care să asigure protecția în orice condiții, și o măsură de protecție suplimentară, care să asigure protecția în cazul deteriorării protecției principale.

Cele două măsuri de protecție trebuie să fie astfel alese încât să nu se anuleze una pe cealaltă.