Sărbătorile creştine sunt anumite zile din timpul anului bisericesc  închinate comemorării celor mai importante evenimente din istoria Mântuirii şi a celor mai însemnate persoane sfinte, Dumnezeu, Maica Domnului, îngerii şi sfinţii.

    Aceste zile sunt deosebite pentru creştini, deoarece îşi întrerup ocupaţiile zilnice, obişnuite şi le înlocuiesc cu activităţi de natură spirituală: participă la Liturghie, îşi pomenesc morţii, îi vizitează pe cei dragi.  

    Ziua săptămânală de odihnă şi sărbătoare religioasă este DUMINICA, deoarece atunci a Înviat Iisus. Din acest motiv această zi se mai numeşte şi ZIUA DOMNULUI. Creștinii din Moldova merg la biserică îmbrăcați în haine de sărbătoare sau în costume populare.

Sărbătorile creștine se pot clasifica, după importanța evenimentelor sau a persoanelor sfinte sărbătorite, în:    

- Sărbători domnești, numite și praznice împărătești, închinate Sfintei Treimi, Maicii Domnului și Sfintei Cruci; 

- Sărbători închinate  Sfinților Îngeri;

- Sărbătorile închinate Sfinților.

     În zona Moldovei, cele mai importante sărbători sunt:

    Un loc aparte îl ocupă HRAMURILE SĂTEȘTI, legate de o sărbătoare religioasă ce patronează localitatea. După slujba de la biserică, sărbătoarea continuă la locuința fiecăruia,  familia invitându-și rudele, prietenii, vecinii și cunoștințele din alte localități în „casa mare”, cea mai frumoasă odaie dintr-o casă moldovenească, ai cărei pereți sunt decorați cu fotografii ale rudelor și cu prosoape brodate din stofă de casă.

    Crăciunul este cea mai frumoasă și mai veselă sărbătoare a creştinilor, fiind încununat cu cele mai multe tradiții și ritualuri populare.

    Cuprinse în perioada 24 decembrie - 7 ianuarie, obiceiurile din cadrul sărbătorilor de iarnă sunt precedate, la fel ca și în cazul celorlalte zone, de cele 40 de zile ale Postului Crăciunului.