Erau odată douăzei și cinci de soldați de plumb, care au fost făcuți din aceeași lingură veche. Acest lucru îi făce pe toți- frați. Doar unul dintre ei ers diferit, având un singur picior. Deși stătea la fel de drept și se ținea pe picioare la fel de bine ca soldații cu două. 

Pe masa pe care stăteau ei mai erau o mulțime de jucării. Pintre care și un castel de hârtie de toată frumusețea. Toate jucăriile erau drăgălașe dar cea mai drăgălașă era o fetiță care stătea în ușa castelului. Era făcută și ea din hârtie, însă avea haine frumoase și pe umeri o panglică subțire și albastră, chiar ca o brobodă. Fetița stătea 

cu brațele ridicate, deoarece era dansatoare, și își ridicase și un picior, dar așa de sus încât, de departe, soldatul de plumb nu vedea unde-i și credea că fata 

are ca și el, numai un picior.

Seara, soldații de plumb au intrat în cutie și toți ce-i din casă s-au dus la culcare. Și atunci cutia cu muzicuță a început să cânte tot felul de cântece vesele. Toate celelalte jucării vroiau să iasă de la locurile lor să vadă ce-i, doar  soldatul de plumb și cu dansatoarea nu se mișcau din loc. Deodată ceasul a bătut ora douăsprezece și poc! Capacul tabacherei s-a deschis, dar în tabacher nu era tutun, era numai un drăcușor mititel și negru. O șmecherie strașnică! 

- Ascultă, soldat de plumb- a spus drăcușorul- mută-ți ochii în altă parte! 

Dar soldatul parcă nici nu ar fi auzit.

-Bine, ai să vezi tu mâine dimineață. A spus drăcușorul.

Când s-a făcut ziuăși copii s-au sculat, au luat soldatul de plumb și l-au pus pe marginea ferstrei și dintr-o dată fereastra s-a deschis și soldatul a căzut de la etajul al treilea. Fata din casă și băiețașul s-au dus repede jos să-l caute, dar nu l-au găsit. Începuse să plouă lin, apoi să toarne cu găleata. După ce atrecut ploaia au venit doi băieți.

- Ia uite - a zis unul dintre ei - un soldat de plumb! Ia să-l luăm și să-i dăm drumul pe apă! Au făcut o luntre dintr-un ziar și i-au dat drumul pe apa care curgea prin șanțul de pe marginea străzii.