Asociațiile vegetale

                  Vegetația de pădure

  Suprafața terenurilor acoperite cu păduri este de 375 mii ha, sau 11,1% din teritoriul țării.Compoziția floristică a pădurilor conține peste 850 specii.

Exemple de arbori:stejarulpenduculat,gorunul,stejarul-pufos,fagul,

cireșul,arțarul-tătăreasc ș.a.

Exemple de arbuști:cornul,alunul,păducelul,verigarul,salba-europeană ș.a.

Exemple de ierburi și flori:iedera,rogozul,golomățul,dumbrăvița,crinul-de-pădure ș.a.

                           Arțarul-tătăresc

  Arțarul-tătăresc este un arbore înalt până la 10 metri, cu scoarța netedă, de culoare cenușie întunecată. Trunchiul are un diametru de 30 cm, cu o scoarță cenușie-brună. Frunzele sunt late, ovale, cu o lungime de 7 – 12 cm.

                        Vegetația de stepă

  Vegetația de stepă se formează în regiuni cu insuficiență de umezeală,pe versanți abrupți.Astfel de vegetație putem întâlni în Stepa Bugeacului și în Stepa Bălților.Vegetația este xerofită.

Exemple de specii de plante:păiușul,colilia,firuța,salvia,păpădia,

cimbrul,caragana,migdalul-pitic,cununița ș.a.

                                         Păiușul

  Migdalul pitic este un pom care poate ajunge până la o înălțime de 3.5 metri.Arborele poate rezista la secetă și la un ger de până la -30 grade. Fructul este rotund, cu o mărime şi o greutate medie de 4 grame, de culoare maro, dur.Se plantează la soare sau semiumbră,la o distanță de minim 4 metri intre copaci.

                      Vegetația de luncă

  Vegetația de luncă se formează pe terenuri cu umiditate ridicată,cu soluri aluviale,deseori inundate.Zona ei de respândire fiind lunca râurilor,pajiști de luncă și păduri de luncă.

Exemple de specii de plante:salcia,răchita,plopul-alb,plopul-negru,ulmul,murul,hameiul ș.a.

                                     Ulmul

  Ulmul este un gen de arbori sau arbuști cu scoarța netedă, cu coroana stufoasă, cu frunze alterne, asimetrice și dințate, albicioase, și cu peri moi pe partea inferioară,cu lemnul tare, folosit în rotărie. Ulmii sunt componente ale multor tipuri de păduri naturale.

                         Vegetația acvatică

  Vegetația acvatică este adaptată la creșterea în apă,vegetația fiind palustră cu specii hidrofite.Zona de răspândire este în bălți,mlaștini,râuri,

lacuri,(lunca Prutului,lacurile Beleu,Manta).Speciile de plante din această asociație sunt:nufărul-alb,nufărul-galben,alge,broscărița,lintița,stuful,

papura,crinul-de-baltă.

                                Nufărul-alb

  Nufărul-alb este plantă acvatică cu tulpină groasă, fixată, din care cresc frunze mari,ovale și plutitoare. Florile sunt albe, cu 5 sepale mari, verzui și numeroase petale ( 10-20). Nufărul alb înflorește în lunile iunie - august.Acesta crește în apele stătătoare și lin curgătoare.

                        Vegetația petrofită

  Vegetația petrofită este sdaptată la sectoarele cu versanți abrupți,cu substratul din roci calcaroase,cu un înveliș de sol slab dezvoltat sau absent cu o umiditate insuficientă.Zonele de răspândire sunt valea râurilor(Bogda afluent al Racovățului) și în sectoarele cu panta mai abruptă.Predomină vegetațiaxerofită,exemple:cimbrișorul,frăsinelul,

păiușul,scumpia,migdalul-pitic,stejarul-pufos.

                               Cimbrișorul

  Cimbrul este o plantă scundă, care nu atinge mai mult de 20-30 centimetri în înălțime. Aceasta preferă verile lungi, calde, secetoase, iar iarna supraviețuiește la temperaturi scăzute. Florile cimbrului sunt mici și au o culoare albă sau roz-palid. Frunzele au forma ovală, sunt netede și au un miros specific.

    Impactul pozitiv și negativ al omului asupra                                          vegetației

Impactul pozitiv

-extinderea unor terenuri cu vegetație naturală;

-protecția anumitor terenuri sau specii;

-răspândirea unor specii valoroase etc.

Impactul negativ

-defrișarea pădurilor;                -extinderea terenurilor pentru construcții;

-desțelenirea pajiștilor;             -nimicirea unor specii valoroase de plante;

-modificarea albiei râurilor;     -desecarea terenurilor.

-practicarea pășunatului excesiv;

                 Complexe faunistice

                     Fauna pădurilor

În pădurile din țara noastră se întâlnesc 172 specii de vertebrate.

Specii de animale:vulpea,veverița,bursucul,graurul,privighetoarea,

pupăza,șorecarul,pârșul-de-pădure,șopârle,broaște,insecte,chișcanul-

comun.

                          Șorecarul comun

  Șorecarul comun este una dintre cele mai des întâlnite păsări de pradă din Republica Moldova și România. Șorecarul comun este întâlnit atât în zonele împădurite și în câmpiile întinse unde folosește orice loc cu vizibilitate sporită.

                              Fauna stepelor

  Aceste terenuri au o vegetație rară,deci oferă mai puțin loc de adăpost și hrană pentru vietăți.Specii de animale:șoarecele,șobolanul,hârciogul,

popândăul comun,prepelița,dropia,prigoria,vipera-de-stepă,șopârla.

                                   Prigoria

    Prigoria este o pasăre viu colorată cu capul și spatele cafenii, bărbia galbenă, pieptul albastru, coada verde, cu ciocul lung, subțire,  și cu coada lungă și ascuțită, care trăiește prin malurile lutoase ale unor ape și se hrănește în zbor  cu viespi și cu albine. 

   Fauna luncilor și a malurilor bazinelor acvatice

  Fauna luncilor și a malurilor bazinelor acvatice oferă animalelor un mediu favorabil,hrană bogată,adăpost și refugiu sigur.Specii de animale:

hermelina,bizamul,șarpele-de-casă,câinele-enot,cârstelul-de-baltă.

                                 Hermelina

   Hermelină este o specie de animale carnivore.Ele au blană prețioasă, de culoare cafenie vara, și albă, fină și lucioasă iarna. Sunt de talie mică, având corpul alungit și subțire, de până la 32 cm. Picioarele-i sunt scurte, iar coada  măsoară între 6,5 și 12 cm.

                         Fauna acvatică

  Fauna acvatică cuprinde animale care trăiesc în râuri,lacuri,bălți,

mlaștini.Specii de animale:șobolanul-de-apă,chițcanul-mic-de-apă,gâsca 

sălbatică,păstruga,nisetrul-pontic,carasul,cormoranul-mare,barza-

albă.

                            Cormoranul-mare

  Cormoranul mare preferă habitatele umede cu întindere mare de apă de unde își capătă hrana ce constă din pește de toate dimensiunile. Cuibărește în plopi albi sau negri.Penajul este complet negru, excepție face ciocul ascuțit de culoare galbenă și pata albă de la baza ciocului.